Perle … razi nu gluma

In urmatoarele randuri
am preluat perle :”Bacalaureat”, “Capacitate”, “Cu profesori” si matematice:)
Perle la BAC 1:
1. Datoritã faptului cã Lãpuşneanu chinuia pe boieri tãindu-le nasul, urechile, mâinile, etc, el le-a devenit antipatic acestora.
2. Moromete a fost un luptator pentru libertate de care se temeau dusmanii
3. Spre deosebire de tragedie, într-o comedie deznodãmântul se terminã de obicei vesel
4. Cãci, în definitiv, ce reprezintã un milion? Ia, şapte-opt sute de mii, colo!
5. Atunci când un Aprod Purice îi dã calul sãu, acesta se face movilã pentru ca mai târziu sã ajungã boier.
6. Cristofel Columb a plecat în America unde s-a însurat cu o bãştinoasã.
7. Latina clasica este o limba moarta, care nu se poate vorbi decit in scris. Dupa caderea Imperiului roman, o parte din latina clasica defuncta a devenit bulgara. Limba romana are la baza latina bulgara, amestecata cu elemente de daca si o groaza de cuvinte slabe. In secolul al XV-lea, limba vorbita de popor era considerata vulgara si n-o vorbea nimeni.
8. Poema “Miorita” circula pe baza orala, adica nu a fost scrisa, din motive tehnice. In balada “Miorita” este vorba de trei ciobani care comploteaza impreuna sa-l omoare pe unul dintre ei. Ciobanul “Mioritei” a spus ca la cap sa-i puie diverse categorii de fluiere.
9. Haiducii din doine, balade si idile erau liberi si fericiti ca pasarile, animalele si pestii care zburda prin codri. De cum venea primavara, haiducii cei harnici plecau in padure. Acolo ei cintau suflind din frunza si lasindu-i pe boieri cu buza umflata.
10. Multimile de boieri exploatatori isi tineau banii numerar in pungi. Haiducii ii atacau si ii usurau de bani in toate baladele.
11. Scoala Ardeleana nu a avut propriu-zis sediu, din lipsa de fonduri austro-ungare
12. Alexandru Lapusneanu s-a tinut de cuvint atunci cind a spus:
De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu! Dovada ca azi cel mai intilnit nume este Popescu.
13. Poezia “Sburatorul” de Ion Has Radulescu este un omagiu adus aviatorilor romani.
14. Desi s-a ocupat mai mult cu turismul, Calistrat Hogas vorbea latina la perfectie.
15. Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerata a treia. In “Scrisoarea a treia” se desfasoara batalia de la Rovinari.
16. Imparati cu care lumea nu putea sa se mai impace au venit si la noi in Romania si au cerut pamint si de baut, dar cum venira s-a lamurit cu cine are de-a face si s-a dus de-a berbeleacul cu pleava pulberata, c-au ramas doar citeva de bucati de eniceri si spahii fugind, dintre care este amintita “inspre Dunare, o mana.”
17. Personajele principale din povestirea O ora din august sunt: ofiterul Rosu si avioanele nemtesti
18. Soldatii ii urmareau pe nemti si, cum ii vedeau ca se urca in avioane,
sareau calare pe tunuri si ii urmareau pe tot aeroportul
19. Cand eroul muri impuscat de nemti pe camp, simti miros de marar si de patrunjel.
20. La inceputul fiecarei poezii eminesciene sta plantat cate un tei mai gros sau mai subtire, in functie de cate strofe are poezia
21. Eminescu a publicat frumoasa poezii Pe langa plopii Slavitesti
22. Metoda folosita de Ion pentru a pune mana pe pamantul Anei este insarcinarea
23. Orheianu nu sta drept pe cal, de parca avea un bat infipt undeva
24. Deseori Caragiale demasca moravurile mosierilor de a da nas copiilor lor.
25. Ora exacta a plecarii trenurilor e de obicei mai devreme sau mai tarziu, cum e norocul.
26. Moromete plecase in excursie sa vanda cerealele
27. Vorbind despre romanul „Ion“, profesorul examinator: „Ia spune-mi ce au facut Ion si fata aceea…“. Iar elevul, probabil rusinat: „… pai, cred ca se jucau, faceau prostii…“.
28. La o intrebare-capcana, un raspuns pe masura: „Unde s-au intalnit Mesterul Manole si Coana Chirita?!?“, „… cred ca prin Bucuresti, langa un lac dintr-un parc…“.
29. „Care-i treaba cu scrisoarea? Cine-o pierde?“, „Zoe!“, „Zoe si mai cum?“, „Zoe Tipatescu
30. „Ce spune soacra lui Ghita inainte ca acesta sa ia in arenda Moara cu noroc?“, „Banii n-aduc fericirea!“

Perle la BAC 2:

Perle la BAC
1. Latina clasica este o limba moarta, care nu se poate vorbi decit in scris. Dupa caderea Imperiului roman, o parte din latina clasica defuncta a devenit bulgara. Limba romana are la baza latina bulgara, amestecata cu elemente de daca si o groaza de cuvinte slabe. In secolul al XV-lea, limba vorbita de popor era considerata vulgara si n-o vorbea nimeni.

2. Poema “Miorita” circula pe baza orala, adica nu a fost scrisa, din motive tehnice. In balada “Miorita” este vorba de trei ciobani care comploteaza impreuna sa-l omoare pe unul dintre ei. Ciobanul “Mioritei” a spus ca la cap sa-i puie diverse categorii de fluiere.

3. Haiducii din doine, balade si idile erau liberi si fericiti ca pasarile, animalele si pestii care zburda prin codri. De cum venea primavara, haiducii cei harnici plecau in padure. Acolo ei cintau suflind din frunza si lasindu-i pe boieri cu buza umflata.

4. Multimile de boieri exploatatori isi tineau banii numerar in pungi. Haiducii ii atacau si ii usurau de bani in toate baladele.

5. Balada e o specie a liricii populare inventata de Ciprian Porumbescu.

6. Scoala Ardeleana nu a avut propriu-zis sediu, din lipsa de fonduri austro-ungare.

7. Alexandru Lapusneanu s-a tinut de cuvint atunci cind a spus:
de ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu! Dovada ca azi cel mai intilnit nume este Popescu.

8. Poezia “Sburatorul” de Ion Has Radulescu este un omagiu adus aviatorilor romani.

9. Mircea cel Batrin a fost inmormintat la Cozia impreuna cu umbra sa.

10. In “Sobieschi si romanii” autorul descrie cum o mina de plaiesi au rezistat asediului perfid al puternicei armate din Iasi. In final, plaiesii, se predau in mod eroic, lasind cetatea neamtului.

11. Desi s-a ocupat mai mult cu turismul, Calistrat Hogas vorbea latina la perfectie.

12. Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerata a treia. In “Scrisoarea a treia” se desfasoara batalia de la Rovinari.

13. Conversatia dintre Baiazid si Mircea este descrisa cuvint cu cuvint, cu toate ca autorul n-a prea fost cine stie ce de fata.

14. Mircea cel Mare, care prima data a fost batrin, sta la un discurs cu Baiazid. Acesta il primeste politicos, dar cu obraznicie, si-l face in tot felul, ca pe o albie de porci. Cind Baiazid il intreaba arogant “Tu esti Mircea?”, domnitorul roman nu se pierde cu firea si ii raspunde la fix: “Da-mparate!”

15. Pina la urma Mircea cel Mare, desi batrin il va ingenunchia pe trufasul otoman cu citeva proverbe si zicatori bine plasate.

16. Imparati cu care lumea nu putea sa se mai impace au venit si la noi in Romania si au cerut pamint si de baut, dar cum venira s-a lamurit cu cine are de-a face si s-a dus de-a berbeleacul cu pleava pulberata, c-au ramas doar citeva de bucati de eniceri si spahii fugind, dintre care este amintita “inspre Dunare, o mina.”

17. Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.

18. Calin tine de mîna mireasa care are parul lung de fericire.
Ea lupta sa puna mîna pe dragostea flacaului.

19. Poetul îsi asteapta iubita ca împreuna sa cutremure o barca.

20. Ion Creanga s-a nascut între anii 1887-1889.

21. Este vorba de peripetiile lui Robinson Crusoe dupa ce pleaca din Troia.

22. Arhimede a fost grec de neam si a murit asa de barbari de fascisti hitleristi. Asta cînd el studia în palatul sau din Grecia. Si cum el studia a intrat un soldat si a zis “damio”. Si a zîs Arhimede ca nu es. Asa a zîs hitleristu nu esi si a bagat baioneta în el. Dar multe principi de fizica a ramas de la Arhimede printre care principiul lui Arhimede.

23. Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasa fiind jefuit de niste oameni invidiosi.

24. În romanul “Rascoala” personajul principal este poporul si marea masa a taranilor.

25. Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viata sa.

26. Ion sufera ca nu are pamînt dar o lipsa e ca macar în carte Rebreanu îl putea împroprietari.

27. Capitala SUA este Casa Alba.

28. În China traieste foarte multa lume care manînca o abundenta de orez, se încheie la gît si-a inventat guma de la capatul creionului.

29. Sahara se afla asezata pe un nisip uscat, lipsa apei avînd în zona o prezenta statornica.

30. În padurile Amazoniei traieste o jungla fioroasa.

31. Capitala Olandei este jumatate la Haga, jumatate la Amsterdam.

32. Toate rascoalele au cerut pamînt care era tinut sub talpa de boieri.

33. Optica se ocupa cu studiul ochelarilor.

34. Romanii i-au batut crunt pe cartilaginezii din Cartagina. (hahaha)

35. Lebada moare de cîte ori cînta.

36. Animalele salbatice traiesc în padurea zoologica.

37. În dogmatism, gîndirea devine rigida, casanta.

38. Punctul este o linie redusa la minimum.

39. În caz de accident nu trebuie sa fugi de la locul faptei fiindca victima, daca nu e lovita fatal, poate retine numarul masinii.

40. Al. Vlahuta a cules de pe drumuri multe peisaje pe care le-a descris cu un penel meserias.

41. Cosbuc ne spune liric ca boierii sa nu mai loveasca în cei dezbracati si goi, mai bine sa le dea pamînt arabil.

42. În multe poezii O. Goga a scos în evidenta natura si treieratul pe caldura.

43. Calinescu ne-a lasat o carte foarte groasa, în care arata cum s-a înfiintat literatura româna si ce scriitori au lucrat la origini.

44. Lucian Blaga povesteste în versuri ca pe vremea sa era atît de liniste ca daca mergeai pe apa nu te scufundai iar în pomi se auzea cum cresteau sicrie.

45. Marin Preda a avut viata ca o prada, de aceea a compus “Delirul”. Scriitorii care se consuma mult, mor.

46. Antarctica este un continent alb din cauza zapezilor care nu se mai topesc odata.

47. Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.

48. Rascoala de la Bobîlna a început pe un deal si s-a terminat în 1438.

49. Razboiul de 100 de ani a durat putin mai mult.

50. Zaharia Stancu a scris un roman descult. A fost si sef de birou la scriitori.

51. Ion Barbu a scris si o poezie din încrengatura molustelor: “Dupa melci”.

52. Ghita o omoara pe Ana cu propria lui mîna, bagîndu-i ghiara pîna-n gît.

53. În capitolul romanului “Mortii poruncesc celor vii” ce spun mortii aia trebuie sa faci, ca de nu…

54. Si Stroe Orheianu cînd îl vazu pe Tudor Soimaru zise în gînd: Pe unde o scot, vere?!

55. Cînd armata începu sa traga cu tunul în tarani, acestia se privira unii pe altii si zisera: E pericol, domnule! asta parca e din Caragiale…

56. Rascoala începu spre seara si taranii îsi aprinsera lanternele ca sa vada drumul spre ciocoi.

57. Cu cît ne apropiem de izbucnirea rascoalei, cu atît taranii stau mai mult în cîrciuma, ca sa faca în ciuda boierului.

58. Si cînd Petre Petre o vazu pe Nadina dezbracata îl gîdila în talpi.

59. Faptul ca gaina babei Ioana îsi gasi obstescul sfîrsit sub rotile masinii boierului, declansa rascoala.

60. Taranii loveau în boier cu ce aveau ei: cu una, cu alta…

61. Lui Ion, Florica nu-i apartinea în întregime, fiindca ceva din ea era si a lui George Buluc.

62. Sublocotenentul Rosu avea un singur ficat si ala gaurit în trei parti de un singur glonte. ricosheul, deh…

63. Sergentul Ionescu era un om bun dar avea pingelele de la cizme rupte de intrau gloantele prin ele!

64. Descoperirea Americii s-a produs într-un moment de neatentie a pazei de coasta.

65. Nilul este un fluviu ramas de pe vremea faraonilor.

66. Unul numit Don Quijote, a inventat o instalatie eoliana care producea vînt.

67. La sesizarea lui Hamlet, un control inopinat a constatat ca e ceva putred în Danemarca.

68. Sîngele soldatilor curgea dar el punea degetul pe gaura unde intrase glontul si sîngele nu mai curgea.

69. Soldatul Ionescu avea o misiune importanta: belea ochii la avioane.

70. Înclestarea era mare. Aviatia germana facea des atacuri infanteristice.

71. La Otopeni erau numai gropi si avioanele le ocoleau si tunarii trageau dupa ele în zig-zag.

72. Si tunarul ochi bine si lovi avionul cu teava tunului.

73. Dupa ce lupta mult timp, soldatului îi cazura creierii într-o gamela.

74. Contemporanii lui Eminescu l-au urmarit ca sa-i ghiceasca filozofia si ca sa-i caute nod în papura.

75. Din lumea satului tîsnesc figuri memorabile ca: pupaza, ciresul si altele care au completat actiunea operei.

76. Liviu Rebreanu are un mare talent de scriitor de la 300 de pagini în sus.

77. Si bietul Eminescu, scîrbit de bisnita societatii sale si ca Veronica Micle îi facea fite, intra într-o etapa noua pe care mi-e rusine s-o spun.

78. Tudor Soimarul era apt de lupta, cu vizita medicala facuta.

79. Dragu-mi era satul meu si pomul unde lega mama porcul!!! – citat din “Amintirile” lui Creanga.

80. Caragiale a scris nuvela “În vreme de razboi” fara a depune un mare efort fizic.

81. Eminescu este un mare clasic, pentru ca se studiaza între peretii claselor.

82. În versurile: “Ce-ti pasa tie chip de lut / Dac-oi fi eu sau altul?” poetul ne vorbeste despre aspectul fiintei cu care Luceafarul este în gagicareala si ea îi spune ca nu stie daca va fi al ei sau va fi altul.

83. Romanul “Rascoala” este conceput de Liviu Rebreanu sferic, pentru ca începe si se termina cu imaginea burtii lui Rogojinaru, care seamana cu o sfera.

84. La Humulesti Ozana curgea limpede fara prea mari framîntari sociale si politice.

85. Mos Danila îsi facu rugaciunea catre Dumnezeu dupa ce muri.

86. Stefan cel Mare a avut o sotie cuminte care sta în palat si îl astepta sa vina de la lupte ca sa puna masa.

87. În acest text se analizeaza trasaturile vitelor de la plug, caci aceste obiecte – boul si vaca – sînt cele mai valoroase ale taranului.

88. Ion pleca spre casa Anei Baciu cu gîndul la figuri mari ce se fac numai noaptea.

89. Nichita Stanescu a stiut el de ce a pus virgulele si punctele acelea în poezie si nu ma bag eu în ce a facut el. …io ii dadeam 10 astuia…

90. Pe lînga aceasta poezie Nichita Stanescu a mai scris si un ou si o sfera.

91. Legile nescrise ale satului sînt respectate cu strictete de Vitoria, Gheorghita si cîinele lor.

92. Metoda folosita de Ion pentru a pune mîna pe pamîntul Anei este însarcinarea.

93. Versul “de la strabunii mei pîna la tine” explica distanta în km, care exista între poet si rudele sale ce traiau undeva la tara.

94. Danila Prepeleac era tovaras de copilarie cu Ion Creanga si cu el pleca iarna la sanius.

95. Eminescu a publicat frumoasa poezie “Pe lînga plopii Slavitesti”.

96. La începutul fiecarei poezii eminesciene sta plantat cîte un tei mai gros sau mai subtire în functie de cîte strofe are poezia.

97. Si eroul, ca sa nu fie gasit, se ascunse într-o pititoare.

98. Cînd eroul muri împuscat de nemti pe cîmp, simti miros de marar si de patrunjel.

99. El mergea pe bicicleta cu picioarele goale, bagate în portbagaj.

100. Ioana îi zise eroului sa-i bage aparatul în priza.

101. Cînd veni fata, baiatul îi mîngîie pisoiul.

102. Soldatii îi urmareau pe nemti si, cum îi vedeau ca se urca în avioane, sareau calare pe tunuri si îi urmareau pe tot aeroportul.

103. Patima s-a pus pe capul oamenilor ca curca pe curcan.

104. Personajele principale din povestirea “O ora din august” sînt: ofiterul Rosu si avioanele nemtesti.

105. Pe aeroportul Otopeni se luptau nemtii cu americanii, iar românii trageau, cu succes, cînd în unii, cînd în altii.

106. Gala Galaction se mai numea si Grigore Pisulescu!!!

107. Agripina nu avea decît doi copii, pentru ca al treilea, Paunas, nu mai conteaza, pentru ca tot îl manînca vulturii.

108. Pe Tudor Soimaru, dorul pentru Magda Orheianu îl tragea jos de pe cal, mai-mai sa pice!

109. Orheianu sta drept pe cal, de parca avea un bat înfipt undeva.

110. Magda îl iubea pe Tudor Soimaru fara sa stie ca acesta nu stia limbi straine.

111. În “Amintiri” apare copilaria fericita a puiului de taran Crenguta Ionel.

112. Privind atent plugul vede ca e de fier si privind si mai atent taranul, Arghezi, ca un poet bun ce este, vede ca e de bronz.

113. Liviu Rebreanu are placerea de a ne aduce la cunostinta, în operele sale, iubirea de pamînt a taranului.

114. Semnele de punctuatie explica ca limba româna de aceea a aparut, ca sa aiba virgule si puncte.

115. Tu nu stii sa înoti, pentru ca nu ai vrut sa înveti carte.

116. Creanga a scris povesti ca: “Cocosul babei”, “Gaina lenesa”, “Punguta cu bani marunti”, “Lupul si capra”.

117. Vlaicu-Voda era un functionar model care avea un randament deosebit ca domn.

118. Sinonimul cuvîntului “pace” este “hai la razboi”!

119. În drama “Apus de soare” Stefan cel Mare era asa de batrîn, încît picioarele nu-l mai tineau, dar el mergea înainte cu inima.

120. Ceahlaul este situat sus pe munte.

121. Mos Danila sta pe vine sa prinda vulturii de pene.

Perle capacitate

Împãrati pe care lumea nu putea sa-i mai încapã/ Au venit si-n tara noastrã de-au cerut pãmânt si apã.
Prin muncã si sacrificii realizezi lucruri iremediabile. De ieri pânã azi, tara noastrã s-a schimbat si totul a devenit schimbãtor. Tara noastrã este de o frumusete iremediabilã. Era o zi de varã. Într-o bunã zi toatã lumea nu mai putea sã-i sufere pe împãrati si au venit sîn tara noastrã sã se milogeascã. Cum venirã ei au cerut pãmânt si apã. În aceastã vreme tãranii cooperatori lucrau la C.A.P. ca sã-si câstige pâinea ce o obtineau cu greu. Ei se sculau de dimineatã si-si fãceau nevoile pe lângã casã si apoi plecau cu uneltele în spinare pe câmp. De frica împãratilor acesti tãrani erau foarte harnici si întelegãtori. Împãratii erau foarte bucurosi cã acesti tãrani muncesc cu drag toatã vara, iar tãranii când veneau sã-si ia bucatele împãratii erau cam tristi, bosumflati. Asa munceau tãranii în trecut si de obtinut nu obtineau nimic.

Nemtii s-au tot dus în tara lor cu motocicletele lor cu atas cu tot. Comunismul s-a rãspândit ca un vânt de primãvarã dar când cald pentru noi, când rece pentru dusmani nostri care mor de el. Din pãmânt au început sã emane uzine si tractoare. Ca sã trãiascã poporul bine s-a aplicat sacrificiul suprem. Au venit si unii împãrati spunând cã nu este tara noastrã, dar toti s-au lãmurit când le-am arãtat documentele de partid si istoria din care se trage acest neam de soi. Împãratii au venit la noi pentru cã nu mai aveau loc în alte tãri. Ecaterina Teodoroiu si-a dat viata împreunã cu prietenii ca sã scape tara de sub jugul fascist, la fel ca Stefan cel Mare, Mircea, Mihai.
Dupã toate acestea am ajuns noi bogati iar cei bogati sãraci si au început sã cerseasca pe la casele oamenilor, cerând mãcar o bucãticã de pâine. Iar noi nu eram rãi ca ei sã nu le dãm, pentru cã noi ajutãm patria sã aibe mai multi urmasi. Patria a trecut prin mai multe modificãri ca : trestie, plop, stejar, adicã din epoca de formare pânã la cea de neclintire, socialism. De un ciot da, sultane, dar ciotul acesta este foarte tare, cu toate cã nu se vede din cauza îmbrãcãmintii simple si modeste.

Toate realizãrile noastre s-au fãcut pe oase. De la Eminescu ne-au rãmas poezii si Ion Creangã. Versurile descriu trecutul glorios al poporului în lupte antifasciste si anti-imperialiste purtate cu cotropitorii turci. Aceste versuri sunt de o înaltã întindere si expunere oralã si oglindesc victoria socialismului împotriva turcilor.
Eminescu a fãcut ochi la 15 ianuarie. Tara noastrã brãzdatã de multe rãzboaie se aflã în nordul Bulgariei. Ne-am îndoit dar nu ni s-a rupt nimica. Am luptat si noi pentru strãmosii care vor urma. Poporul nostru îsi întretine cu greu existenta. Dacã am fi lãsati în pace, cum zice Vlahutã, am fi ajuns noi în situatia de azi ? Oamenii poporului sunt fericiti ca animalele libere si ca pestii care zburdã în codrii patriei. Sã luptãm cu tov. Nicolae Ceausescu în frunte, ca bizantinii sub împãratul Constantin, contra turcilor. Tara noastrã a fost mãcinatã de lupte externe. De la Decebal la tov. Nicolae Ceausescu toti împãratii au fost devotati poporului. Amândouã popoarele, Dac si Roman, au învãtat limba adversarilor. În timpul când se prezenta la sultan, Mircea arãta ca un bãtrân în baston, dar acest bãtrân, prin ideile lui intelectuale a învins caracterul moral al persoanei sale. Vitejii ostasi au alungat ultima cizmã din tara noastrã. Acum tara noastrã R.S.R. este în curs de mare dezvoltare cu toate cã este mai mecanizatã si cât mai destoinicã, când fiii sãi muncesc cu înfocare si dispret, pentru ca sã fie cât mai frumoasã si mai plãcutã pentru tovarãsii din alte tãri prietene care sã ne laude si sã stea cât mai mult pe la noi. S-a pus virgulã între blajini si tihniti pentru cã e vorba de frumoasele sentimente ale urmasilor nostri. Când dusmanii au cerut lucruri rusinoase de la noi, noi nu ne-am speriat si am f ãcut asa de s-au întors cu spatele si noi tot cu sabia dupã ei.

Mihail Eminescu prin scrisoarea III evocã o înscenare din lupta anti-otomanã contra turcilor. Suntem urmasii legionarilor. Poporul nostru a stat atât de bine treaz, încât numai cãdea din picioare de obosealã, dar nu se lãsã. Tãtarii au vrut sã obtinã acest pãmânt dar au rãmas amãrâti. Turcii auzind tobe si goarne s-au dus acolo, dar un ostas le-a spus cã acolo este o mlastinã si un podulet. Când au trecut podul au trecut în mlastinã si tot acolo Sinan Pasa si-a pierdut dantura. Asa Mircea a iesit învingãtor în 36 de lupte victorioase si 2 pierderi. Prin trecut întelegem trecutul, prezentul si viitorul. La marii scriitori reiese trecutul cum ar fi fost ieri. La Eminescu trecutul reiese în prezent, pãtrunzându-l si strãpungându-l cu dispret. Cititorul crede cã a fost ieri si nu peste sute de ani. Trecutul e legat de fiecare om din tara noastrã si este supus sub forta majorã a viitorului. Atmosfera sumbrã din al II-lea rãzboi mondial a fost definitivã si invadatã. Partidul ne-a creat conditii foarte bune încât am putut trata cu pâine si sare pe cei ce ne viziteazã. Azi luptãm pentru îmbunãtãtirea cât mai profundã a trecutului si pentru realizarea a cât mai multe contradictii în prezentul tot mai luminos. Limba nu ne-a putut-o lua, pentru cã, vorba poetului, “e o comoarã în adâncuri înfundatã, pe mosie revãrsatã”. Cu cât s-a vãrsat mai mult sânge, cu atât am trãit noi mai bine, iar viata este înfloritoare, dar uneori nu curge apa. Vlaicu vroia sã fie pe popor si poporul sub el. Istoria s-a dezvoltat paralel cu folclorul deoarece, se aflã la intersectia marilor puteri. Tara noastrã luptã pentru toate popoarele, indiferent de pielea si gradul lor. Domnitorii nostri au depus mari eforturi sã mentinã tara în locurile unde au zburdat strãmosii nostri. Cu cât îti iubesti mai mult patria cu atât mori mai bine pentru ea. Dacii iubeau libertatea, dar numai noi construim socialismul. Cu câtã bucurie s-ar uita ei la noi.

Basmul popular:
- “Este specia genului epic ca are ca aspect povestiri si nuvele”.
- “se povesteste ca a fost multi razboinici, la care a murit multi boieri”
-”basmul are o atractie pentru cifra trei”.
- “personajele reprezinta idealuri umane, fiind pozitive… fie negative precum zmeii; semn al lacomiei si al simtului civic, ajungand chiar prin furt in domeniul penalului. In basm, merele erau culese de Stefan Tipatescu”.

Actiunea din basmul “Praslea cel Voinic si merele de aur”:
- “In timpul luptei, fratii au adormit, Praslea a salvat puii proptozoaicei. Zmeii au atacat in banda, iar Praslea i-a pandit”.
- “Praslea a pregatit trei butoaie cu vin si si-a taiat cu limba o bucata de carne din talpa. Praslea conducea cu mana dreapta calul si cu stanga zise:…”.
- personajul Praslea era: “un tip precaut pentru ca si-a bagat varful de la sageata in ceafa si dosul l-a bagat in copac ca sa nu adoarma”
- “noaptea, cand statea de paza, isi lua cu el reviste ca sa nu adoarma”.
- “Zgripturoaica, in zbor, ramane fara energie si il roaga pe Praslea sa ii dea o bucata din fesa lui, dar pe care i-o va inapoia si i-o va lipi cu saliva”
- “Imparatul avea o gradina si in fund avea un mar”
- “Praslea cauta infractorul care furase merele de aur”
- “Praslea avea si frati. Ei erau niste panarame care se dau mari”
- “Praslea avea in mana un baltag. L-a intalnit pe zmeu. Ei s-au batut acolo mult. I-a tras un baltag in cap la zmeu si a intrat pe jumatate in pamant. Apoi Praslea, cand a venit inapoi, s-a suit pe o pasare mare si a venit acasa”.
Confuzie intre Praslea si Mircea cel Batran:
- “Mircea cel voinic era necajit si se simtea rau pentru ca merele erau stropite, iar cand a muscat din mar i-a ramas in gat o bucata si cand si-a dat seama era tarziu”.

Testul la limba si literatura romana – redactarea unei scrisori catre o fosta colega: Un candidat ii marturiseste Paulei: “Te-am avut in vis”. O candidata face o incheiere “cool” a scrisorii sale, semnandu-se: “Cu dor de viata si chef de nebunii, Marcela”. Daca nu ati aflat pana acum cine a scris “Miorita” si daca inca considerati ca este o balada, va inselati pentru ca, potrivit elevilor, este de fapt vorba despre un basm popular, scris de Bobe Ispionescu! Marea descoperire a lui Vasile Alecsandri a fost ca “romanul s-a nascut poet”. Si anul acesta, copiii au dat inca o data dovada ca nu s-au pregatit nici macar cu cele mai elementare notiuni de gramatica, afirmand ca subiectul dintr-un text dat este “invizibil, dar, totusi, se supraintelege”.

Apa
Apa pe noi cât si pe celelalte ne ajutã la hrãnirea organelor care fãrã apã noi nu am putea face nici o mâncare.
Apa în general este de formã lighidã.
Apa poate lua si o formã solidã si alta de abur, în formã solidã o ia odatã ce temperatura e sub -0° iar în formã de abur o ia atunci când temperatura e de cel putin 10-20°.
Apa dupã cum stim pânã acum a luat trei mari forme, din lighid în solid, din solid în lighid, din lighid în abur, din abur în lighid prin ploaie. Deci acum noi ne putem da seama cã face o rotatie prin cele 3 mari transformãri cum s-ar spune face o miscare prin cele trei transformãri.
Apa stim cã este mai grea ca petrolul din-tro experentã fãcutã acasã, punem în-trun pahar jumate cu apã si punem jumate cu petrol si se distileazã una fatã de alta care apa trece la fund si petrolul rãmâne la suprafatã. Noi în tarã mai gãsim si apa mineralã care o consumãm la recomandarea medicului sau sub formã de spritz si o gãsesti în majoritate în statiunile de odihnã. Aceastã apã este consumatã atât de noi cât si de turisti de peste hotare.
Orase din moldova
Orasele din Moldova sunt foarte numeroase la numãr, cum este Iasu si alte orase mari si frumoase care le plac strãinilor foarte mult de frumusetile din Moldova, Moldova în trecut era o ruinã foarte imensã adicã mare care în timpul lui Mircea cel bãtrân oamenii ziceau cã apãrã aceastã ruinã si s-au tinut de cuvânt care si azi mai existã dar mai putin dar tot mai sunt urme din care se vede cã moldoveni au luptat cu atâta eroism pentru pãmânt uni chiar si-au jertfit viata pentru pãmânt din cauza aceasta populatia nu era prea mare dacã în trecut nu ar fi murit atâtea vieti omenesti înseamnã cã azi Moldova ar fi foarte mare atât de imensã cã ar întrece si orasul Bucuresti. În Moldova este o veche populatie ca în trecut. Moldova este foarte veche de sute de ani au fost bãtãli asa de multe încât nu lasã omul sã trãiascã. La 1848 oameni sãraci si si de tot felul în afarã de cei care erau bogati au strigat (vrem pamânt). Toate comitetele au început sã se retragã atunci ca sã treacã timpul.
Stefan cel Mare si Vrâncioaia
Este vorba despre o femeie vãdanã care avea sapte feciori si atunci când torcea pe prispã s-a oprit un cãlãret si a spus eu sunt Stefan turci neau învins. Si noi iam învins pe turci fiindcã peunul la omorât cu sabia adicã la tãiat la gât si atunci Stefan cel Mare sa dus cu calul la el si-a spus ia uite cum îi curge sânge si au venit ceililanti colegi de-ai lui si-a zis si ei ia uite cum îi curge sânge. Atunci Stefan cel Mare a plecat si calul era plin numai de spumã si sa întors la castel si Stefan era rãnit la mânã cãlare pe cal si Stefan a ciocãnit în poartã si a spus eu sunt Mamã dãmi drumul sã intru fincã sunt rãnit la mânã. Dar dãschideti poarta nu vezi cã turci ne conjor bine am sãt dau drumu ce binimi pare fincã si calul îngheatã de frig si pânã la urmã ia dat drumu.
Conditiile care au favorizat centralizarea statului francez
Centralizarea înseamnã ceva care nu lasã pe altul în pace. Conditiile care au favorizat statului Franceze sunt : regele Filip al II-lea care a domnit între ani 843 si 987. Filip al IV-lea cãruia i se mai spunea Filip cel Frumos. Filip al II-lea a purtat multe rãzboaie cu turci. Filip al II-lea a întemeiat capitala la Paris cã pânã atunci nu era deloc. Dupã moartea lui Filip al II-lea a fost domnia lui Filip al IV-lea care a fãcut tot ca Filip al II-lea.

Marile descoperiri geografice si urmãrile lor
Renasterea
Rusia în secolele XIII-XVI
De la secolul XVI-XVII urmãrile descoperirii geografice au fost descoperite de cãlãtorul român Magelan. Magelan a trecut prin multe insule. Cãlãtorul român Magelan a cunoscut teritoriul insulelor unde sa dus el. Magelan a fost îîntr-o insulã ca insula Filipile. Pe Magelan la omorât o oaste întreagã care la asteptat chiar pe drumul pe care mergea el. Dupã ce la omorât pe Magelan el a fost aruncat într-o insulã ca insula Filipile. Magelan pânã ce nu muri el a pictato pe Gioconda. Gioconda era o femeie care care a fost si ea una din cele cea descoperit mari descoperiri geografice. Gioconda a rãmas ca una dintre cele mai frumoase picturi în viata poporului nostru. Alt cãlator român a fost si Ivan al IV-lea zis si Ivan Turbincã care a fost deopotrivã cu Magelan. Ivan al IV-lea a trecut prin multe insule ca Magelan si a descoperit si el insule foarte multe. Ivan al IV-lea a fost omorât în insula Filipile. Urmãrile marilor descoperiri geografice. Dupã marile descoperiri geografice a fost si urmãrile marilor descoperiri geografice. Aici în urmãrile decoperiri geografice a fost iarã ca conducãtor român Ivan al IV-lea si Magelan. Ivan al IV-lea îi era lui în minte si ca amintire insula Filipile pentru cã acolo a murit Magelan si la aruncat tot în insula Filipile. Ãstia doi cãlãtori ca Magelan si Ivan al IV-lea îsi mai aduc aminte si de Gioconda care si ea a fost sã descopere multe insule si cã insula cea mai însemnatã este insula Filipile unde a murit cãlãtorul român Magelan. Acesti trei cãlãtori români ca Gioconda, Magelan si Ivan al IV-lea rãmân în inima poporului nostru. A mai fost si un alt cãlãtor român ca Filip al II-lea si el a descoperit insule multe si cea mai însemnatã insulã a fost insula Filipile, în care a fost Magelan. Un alt cãlãtor român a fost Filip al III-lea care a descoperit si el multe insule si cea mai însemnatã insulã a fost insula Filipile. Al cincilea cãlãtor a fost Filip al IV-lea care … (lucrare neterminatã).
Dictatura lui Cezar
Noi caracterizãm dictatura lui Cezar astfel : Dictaturã s-a numit legea secretã pe care o fãcuse el cu colegi sãi Cassus si Pompei pentru cã colegi sãi au murit în rãzboaie. El când se fãcuse domn al acestui stat cucerise multe state si le fãcuse orase Romane. De acea Cezar a format statul roman în monarhie. Si aproape toate legile pe care le fãcea le vota populatia, iar cererile pe care le fãcea populatia le vota el. De acea a fost numit al saptelea om al luni – Iulie.

Perle ale profesorilor
1. Cine se simte prost sa vina langa mine !

2. Am sa te frec data viitoare de n-ai sa stii cum te cheama nici cu buletinul in mana.

3. Daca v-ati timpit, notati pe ceva, ca asa fac si eu !

4. Voi sunteti 29 de cretini, eu sunt unul singur !

5. Te-ascult acuma, idiotule, sa vad ce nu stii.

6. Tatal era avocat, mama era moldoveanca…

7. M-am uitat de cateva ori spre voi, dar nu s-aude.

8. Eu ma chinui sa-o fac cu mana la tabla, si nimeni nu vrea sa se uite !

9. Ia iesi la tabla si hai s-o facem !

10. Eu nu pot sa-mi tin orele pentru ca la voi e pauza in timpul orei mele.

11. Ba, si daca sunteti imbecili si n-aveti tinere de minte, luati-va dracu’ un carnetel si notati in el. Uite: eu am vreo doua…

12. Pâna sa fie împuscat marele împuscat…

13. La ora de algebra: “Hai Bogdane, rezolva parantezele alea odata, ca se suna!”

14. E lesne de sesizat si întelege toata lumea.

15. Sterge tabla si las-o uda!

16. V-am jignit eu vreodata, tâmpitilor!

17. Vorbiti, mai, pe rânduri!

18. La ora de geografie: “Lacul Rosu nu se numeste Rosu pentru ca e rosu, ci pentru ca asa i se spune”.

19. Am sa te frec data viitoare de n-ai sa stii cum te cheama nici cu buletinul în mâna.

20. Ti-ai dat cu zâmbinol pe fata, ai luat da la tata Iliescu?

21. P’asta o facem orala.

22. Toti dati la ISE. O sa fie juma’ de Românie economisti… Da’ ce bani o sa numere nu stiu…?!!?

23. Bai, tipati aicea ca în jungla! Trebuie sa tragem o frontiera sa va separam. Zona tropicala de o parte, clasa XI G de cealata parte.

24. Folosesti hârtia de filtru de parca te-ai sterge undeva…

25. Când vin, sa gasesc absentii pe catedra.

26. Profesoara de chimie a spus unui coleg de clasa cand acesta a fost chemat la raspuns: ” Nu mai clipi cu ochii ca broasca in piftie! Raspunde odata la intrebare.”

27. Dau cu mine dupa tine, de nu se vede om cu persoana

28. Ce te uiti la mine asa…..tridimensional?

29. Hai ca va nauceam cu lucrarea asta.

30. Ivascu,Murgoci: Ce prostii iesi cand zici la tabla.

31. Ivascu,Murgoci:-Ce mai rezulta din reactie?
-Nisip,apa sau prostie?

32. Pacu,Murgoci: Absenti astazi?Cine este?

33. Mecla, Colegiul S.H., Ploiesti, profa de istorie: “Haidetzi mai repede ca avem multe lucruri de lucrat !!!”

34. Suntetzi nishte paduchenii cu capul cat o nuca ….aaa …. shi mintea…… SCRIETZi nu va mai holbatzi la mine lepre infecte ….

35. Doamna profesoara de chimie Tapu Ana lic2 tgv: Ma maine facem sedinta cu parintii…lasa ca le zic eu ca, chiuliti in stil barbar!

36. profa de engleza Eu kred ca te-a scapat maica-ta-n cap cand ai fost mic , deaia esti asa de prost acum!

37. Nu am dat eu 7 daramite…6! ?!?

38. Asta nu-i ora de matematica! parca-i ora de algebra!

39. Pe asta vreau sa mi-o puneti intre paranteze(reactia)

40. la ora de matematica cand unul dintre colegi a indraznit sa-i raspunda profesorului: Tu un bou de 18 ani te pui cu unul ca mine?
recomandata de Ciprian Victor D.

42. mai oameni buni, de acord, profesorii scot perle, dar macar scrieti-le corect gramatical, ce naiba….
voi nu va vedeti pe voi cat de inculti sunteti? si mai avet pretentii de la altii…
in primul rand cel care face o observatie trebuie sa fie el insusi fara greseala, pentru a cere acelasi lucru de la altul.
si inca ceva: sunt studenta, nu profesoara, asa ca acesta nu constituie un protest al profesorilor. sa fie clar!

43. Eu nu vad acuma de ce sa stau cu cracii-n sus daca eu mi-am terminat treaba!

44. Va rog sa faceti ceva cu gura inchisa.. acolo in banca!

45. Nivelul nostru e ca al celor din Africa, da’ pa’ craca!

46. Nu stiu ce-a fost la gura mea, nu-mi dau seama.

47. mai faceti liniste maaaaai ca va dau lucrare, sincer. dragilor zau nu va pun note pe ochi frumosi, sincer maiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii

48. Va credeti destepti?Eu v-am pus notele alea mari

49. va dau un doius de nu va vedeti profa de latinus

50. intre ce ani a murit Eminescu?
(profa d romana)

51. nu exista bancuri de pesti profa de rom

52. la ora de istorie:”shi acum sa va spun cate ceva despre iesterie!!!!”
noi:”ce e aia isterie?”
profa: ora poe care o sustzin cu nishte isterici ca voi!!!!!shi acum i-a sa vad apsentzii de azi!!sa se ridice in picioare!!!!”

53. Profu de mate : Mama ce era la gura mea !!! da` inauntru !!!

Profu de mate : Ii tremura underwar`ul !!!

Profu de mate : In lupta dreapta sa ne luptam … sau in ciorapi sa ne mirosim !

Profu de mate : Ba boule !!! EU SUNT E LA X !!! ( e la puterea x !!!)

Profu de mate : Il asa … sa ne … asa !!!

Profu de mate : Invatzatati derivatele ca in prima saptamana de scoala o sa va dau o lucrare de-o sa va sara mucii pe pereti !!

Profu de mate : Mancatziash … abia astept sa iau ciutanii de`a 9`a !!!

Profu de mate : Hai sa fim shmecheri din prima !!

Profu de mate : Sa-nebunesc moshule … ai vazut ce geaca mi-am tras ??

Dna Directoare : A fost publicate o carte !!

Dna Directoare : El nu stie de ce … Dar crede ca o simt !!!

54. i-a mi-o tragemi-o si pe o parte si pe alta si punemi-o pe catedra…era vorba de o foaie de la test

55. Voi sunteti 30 de dobitoci, eu sunt unul singur!!!

56. Voi sunteti 30 de dobitoci, eu sunt unul singur!!!

57. Ce v-ati asezat toti acolo in fund? Veniti mai in fata!

58. Profa de info:
-Mi-au furat tezele cand eram la restaurant asa ca azi dati din nou.
Un tip:
-Dar nu am invatat nimic
Profa:
-Lasati ca dati aceiasi teza ca le am la mine ….

59. “Ba,fiul lui Nechifor Lipan,Ghiorghita,nu era mai destept decat taicasu`,stia sa scrie si sa citesca dar asta nu insemna ca era mai destept!”

60. P’asta o facem orala.

61. Domnisoara Xulescu, va rog sa va ridicati între picioare.

62. Baai, da voi sânteti ca avioanele alea americane, F nu stiu cât, U2, invizibile, nu va vede nimeni si nu vedeti nimic…

63. Bai, tipati aicea ca în jungla! Trebuie sa tragem o frontiera sa va separam. Zona tropicala de o parte, clasa XI G de cealata parte.

64. Decebal, in loc sa moara, a preferat sa se sinucida

65. Istorie: Printul x care va fi putin asasinat

66. Biologie: Toatã lumea stie sã mestece, stie sã sugã…Eu vorbesc si tu mã acoperi !!!

67. Geografie: La noi sunt niste sporturi nationale: halbere, coniac canoe….

68. Economie: Nu tre’ sã notati tot ce spun eu. Eu mai spun si prostii

69. Informaticã: Eu mã bucur cã vã fac sã vã simtiti bine dar hai totusi sã nu ne simtim chiar asa de bine!

70. Femeile care fumeazã au creierul în partea de jos de le ia vântul ca pe niste parasute.